catallin

Da, ma simt bine, bursucii danseaza liberi prin Imparatie, sa vina weekendul ca va fi bine (later edit: in weekend nu va fi bine deloc). Totusi, de prin tara, cateva doar:

• meriti sa mori! si de fapt, murim noi. nu, nu este deloc ok cand mergi printr-un sat cu 80km la ora si cu un autocar lipit de fund, sa ti se nazare din senin sa franezi si sa virezi stanga; s-ar putea ca in spatele autocarului sa fie catallin.ro si sa vada ca are strada libera si sa incerce o depasire (legala!!). Si moare el, boule, nu tu. Bagateasnmormant de idiot!
• nu, nu este deloc (meriti sa mori!) sa accelerezi desi eu intru din secundara in DN si tu ai vreo 500 de metri pana in mine. Sper sa ajungi in lanturi si sa te zbati in pucioasa si puroi verde. Daca doriti sa vedeti (de parca nu stiati) cati idioti sunt in aceasta tara, incercati un drum… prin tara, evident.
• “Da, arata ca un deal… Asa, si?” “Sa moara calutul cu buline verzi, chiar arata ca un tip care ar fi sotul doamnei Ritzi!” Da, are fata de sot de doamna Ritzi, un link imbecil, ieftin si de proasta calitate. “Esti un ignorant, este cea mai buna partie din Romania, inca neexploatata!” Nu, nu-s ignorant, altfel va plantam panselute in orasul vostru plin de funingine caci nu am uitat amintirile din copilarie in care unii imi distrugeau orasul. Altfel, Petrosani este un oras ca oricare altul, cu someri, cu case ingrijite, cu oameni saraci si cu un munte/deal. Unde doamna Udrea, care nu e prietena cu niciun primar sau sot de primar, doreste sa realizeze o investitie majora (zeci, +100 mil. euro) pentru o statiune de schiuri. Sau schiat. Argumente impotriva: niciun aeroport, infrastructura zero, capacitati de cazare la fel; ce are insa Petrosani? Un peisaj dragut (nu e Tihuta, sa nu exageram) si un bun prieten de-al lui catallin.ro. Felicitari prietene!
• “ti-am zis ca nu imi plac blogurile, mi se par ca statusurile de mess. E ca si cum ai umbla in sutien in fata amicilor/cunostintelor. Desi trebuie sa recunosc ca sunt utile uneori … “, spuse doamna. “Sau nu imi plac blogurile personale, ar trebui sa precizez”, completa, aceeasi doamna, rapid. “Mi-ar placea un blog de pr-isti totusi. Dar facut barbateste”, concluziona. De acord! Nici mie nu-mi place cum arat cu sutien, deci sa ne calmam. catallin.ro arata, insa, chiar bine in fusta. Cele bune!

Ma pregatesc pentru 1 mai fail; mi-am desfacut o bere; m-am intors de o ora. Fac un dus, dorm cateva ore si dupa aceea imi fac o omleta. Si deschid tv-ul sa-i vad pe cretini cum stau in masini pe drumul de la mare. Am plecat la 7, nu era nimeni pe drum; niste oameni buni, le multumesc – stiu, e o incheiere trista, sunt confuz !!

Doream sa va spun cum am ajuns milionar in euro in urma extragerii Loto din aceasta seara. Dar mi-a atras atentia acest articol din Evz; este despre hunedorenii din Micro 7 (cei din alte orase unde exista Micro cartiere sa ridice mana!) care au inceput, din cauza (cauza?!) crizei sa cultive legume pe terenul din spatele casei; pardon, blocului. Cititi va rog. Din tot textul, mi-a atras atentia a doua voce citata, a doua locatara mandra de faptul ca munceste la ogor de 10 metri patrati; o batrana de vreo 63 de ani, daca am retinut bine, careia nu ii e rusine de munca sa. Nu de alta, dar sunt cinci guri in casa si toti traiesc din pensia ei, de 700 de lei.

Stop. Sunteti vreo 30-40-50. Voi munciti, voi ajungeti aici din greseala, voi sunteti oameni cu joburi in principiu, profesii liberale, incercati, va straduiti, ati reusit. Stop. News flash: catallin.ro e foarte cinic! In viata de zi cu zi. Bine, nu e asa, dar cel putin la nivel declarativ si prin ceea ce vrea sa transmita – cei care il cunosc stiu asta – este al naibii de cinic. De fiecare data cand aude orice de natura sa starneasca milostenia, se enerveaza din culme afara – exceptand cazuri medicale. 

Da, este si datoria statului sa ajute sau sa ridice anumite zone. Da, este de natura statului sa incerce prin tot felul de programe sa ajute anumite clase sociale sa treaca de un anumit moment nefavorabil, sa iasa din impas, sa se recalifice. Gata, am terminat cu “statul sa ne ajute?” Bun. Munciti in mamele voastre de infecti prosti!! Da, eu din Bucuresti, cu un loc de munca si o viata aspirationala, eu bla bla bla ce simplu imi e mie sa spun asta bla bla bla. Si ce conteaza ca o spun? Voi, cei 30-40-50 sunteti la fel ca mine in principiu, nu spun nimic, nu rezolv nimic.

Ei bine, catallin.ro vrea sa schimbe ceva in/la voi! Vrea sa deveniti cinici! Oricand auziti un caz, o problema, sa ajutati dar sa fiti la fel de cinici. Sa spuneti “mars la munca” sa spuneti ca nu e normal, ca ar trebui sa lupte. Ce, e din Hunedoara oras de 0,3 minus 4 lei? Da-l in ma-sa, si pe timp de criza va gasi loc de munca in Timisoara. Eu pariez! S-au invatat toti sa o arda aiurea vanzatori in mall pe 1000 de lei, vor birouri si pranzuri in oras. 

Stiti ce? Tara si societatea asta se schimba cu fiecare, iar eu sunt cinic  Fiti la fel. Spuneti acelasi “munciti lua-v-ar dracu’ pe toti!” Predicati munca, sacrificiile, catre prieteni, cunostiinte, fiti incuiati, vedeti doar o singura directie si macar unul-doi-trei vor ajunge sa gandeasca la fel. Si inca trei si poate nepotii nostri vor trai in alta tara – poate pana atunci se termina si Autostrada Transilvania.

Ce? E cinismul bogatului fata de sarac? Nu! E cinismul unui om –  care stie ca depinde in primul rand de el – fata de patru oameni care traiesc de pe urma unei batrane si a patru kile de rosii care cresc in spatele unui bloc din Micro 7. Da, unul e batran, unul e copil. Si al patrulea ce mortii lui de hunedorean face? Nu am sa zic cate am facut la viata mea; a fost una lunga si am facut si multe lucruri la care uneori ma gandesc chiar si eu cu o oarecare rusine; dar gresesc, au fost bani munciti.

Self made story? Nu, mandrie si respect fata de propria persoana! In primul rand.

Bun … Acum ca avem gaze si petrol fara granita, ca avem si ministru la Interne iar plamanii risipitori s-au intors acasa pentru inca un fum, zic ca putem reveni la lucrurile noastre.

Finalul lui 2010 a fost o perioada cu multe schimbari, atat pentru cartoful nostru vorbitor cat si pentru catallin.ro. Cum despre cel de al doilea vorbim destul de des, zic inca o data, zic, sa ne concentram asupra noului personaj. Se ridicase din propria sa stare de nevorbire plina de tarana cu gandul de a ajunge departe. Acum era aproape de acel vis, initial ajunsese doar pana la catallin.ro al carui tovaras devenise, dar la naiba! am zis ca nu vorbim despre asta, zic sa ne intoarce la cartoful vorbitor, zic.

Cartoful noastru se nascuse intr-o zi de august in care cerul avea o culoare ciudata, aurie – caramizie asa. Avusese ghinionul sa se nasca in marele an al crizei, 2009, cand toate estimarile stapanilor fermierului care il sadise se naruisera rand pe rand. Salarii, conturi, falimente, deficite, bilete de tramvai, pensii, totul se dusese naibii in frumoasa tarisoara odinioara granar al Europei. 

Toate acestea erau cu atat mai importante cu cat el, cartoful vorbitor, incepu sa umble pe pamantul care nu mai rodea precum o facea pe vremuri. Doar zona sa, de cartofi rosii nascuti in seri caramizii de august, mai dadea rod pentru cei din neamul sau. Si ce neam de traditie! Cartoful nostru se ridicase dintre ai sai la indemnul lui Marko, un mare morcov de vaza in padurea cu alune si cu o mare autoritate peste tinutul respectiv, care realizase el ca tara in sine nu reprezinta un stat unitar.

In alte state, marele vizir morcov ar fi fost belit intr-o oala cu ciorba de legume, fara cartofi; dar cum era criza si cum tara despre care vorbim aici avea un nume predestinat (…), nu se intampla nimic. La auzul indemnului razboinic, cartoful nostru, care nu facea parte din niciun grup minoritar sau majoritar, deschise ochi si spuse cuvintele magice: are cineva o hartie igienica in plus ?!! Read more

Intrerupem programul purulent – stiu, sunt cinic, asa-s ziaristii, catallin.ro nu e asa – pentru un anunt de maxima importanta:

Elena Udrea e proasta!

“Daca nu opresc dezastrul din Vama, noi putem construi alta statiune, exact cum era inainte Vama Veche”, a adaugat ministrul Turismului. (sursa)

Interesant este acest “ei”, adice sunt acei “ei” ce trebuie sa opreasca. Pe ei ii asteapta si catallin.ro. Nu stiu de ce.

Cu iertare dragilor:

- duminica sau luni auzi prima oara. O info, un zvon, o ceva. Luni deja esti intrebat daca ai auzit. Marti esti intrebat de mai multi daca este adevarat. Miercuri deja esti sunat de oameni sa confirmi, infirmi, sa oferi amanunte, sa ti se inregistreze plansul in direct sa ti se puna subtil placa concurentului fericit care se bucura ca vaca fara lapte de ceea ce a auzit. Joi vezi ca cei mai mari analisti media au aflat (SI EI IN SFARSIT?!) si primesti si mai multe intrebari. Weekendul trece linistit la adapostul unui telefon descarcat. Luni isi aduce aminte in treacat un tip. Marti se reiau intrebarile. Miercuri te plictisesti si ii dai dracu pe toti. Joi nu mai ai chef de nimic.

- un text de presa despre outlet-ul autohton. Singurul (outlet, desigur). O balarie. Outlet-ul, desigur.

- bloguri, locul unde afli o informatie. Locul unde oamenii comenteaza. Locul unde un tip enunta prevesteste trambiteaza viitorul roz pentru publicatia de business din buzunarul scaunului de low-cost. Te gandesti ca daca te-ai duce la spart seminte in Milano ti-ai dori cu ardoare sa afli cum o mai duc executivii din banci. Dupa care te gandesti ca pe un low-cost ca Ryanair nu gasesti Financial Times. Il gasesti parca la Lufthansa si Air France. Parca, asa ca viitorul e roz.  

- buna dimineata dragii mei!! V-am zis ca mi-a fost dor de voi? Haideti mai bine sa va intreb ceva: care este al treilea varf ca inaltime din Romania? Eh, hai altceva acum, ce oras este pe linia trenului/soselei inainte de Sinaia? Cum se scrie fosta ‘capitala’ a dacilor? Nu-i nimic daca nu stiti, nici eu nu stiu si cu putin noroc nici ministrul VOSTRU/NOSTRU al turismului nu stie. Apropo, o ultima intrebare dragilor: cum credeti ca o sa va simtiti intr-o tara in care Elena Udrea este ministru? Ce, va piere cheful?

- pentru o persoana care s-a retras din viata publica, dl. Becali este destul de prezent. Peste tot.

- Traian nu s-a aruncat. catallin.ro inca nu a reusit sa isi ia o sticla de ulei si nici carnetul pentru motocicleta. Nu, nu motor. In schimb, a primit o chestie mica de portelan in care sa isi tina zaharul. Nu, nu Traian.

- astazi este 18 decembrie. Exceptand poate Jurnalul (care nu face insa decat niste dezvaluiri super mega giga ultra woa despre ultimele zile ale cuplului Ceausescu), niciun cotidian central (RomaniaLibera nu o mai deschid din anul I) nu si-a adus aminte. Cel putin nu pe prima pagina a versiunilor onine. Lasa, sa bem zic!

Duminica. O zi trista. La 8:30, duminica, clopotele zdrangane cu putere. Pe cea mai cunoscuta strada/sosea/cale/bulevard din tarisoara asta nu stau oameni care lucreaza sase zile pe saptamana si care viseaza duminica dimineata la 8:30. Stau oameni care lucreaza sase zile pe saptamana si viseaza duminica dimineata la 8:29.

Traiane, sa moara calutul, ti-ai dat cuvantul!!!! Read more

Metroul bucurestean, un mediu mai spalat decat 12, 32, 102 sau 117 – niste cifre, nu le luati in seama. O ea, pare a fi genul care isi permite un tanc pe roti dar nu doreste asta, e practica, metroul e rapid si o ajuta in traseul ei zilnic si nici nu are fite de tanc in cap. Niste oameni cati sa nu fie metroul gol si un el total diferit de ea mai ales din pricina unui aspect vizibil de la prima vedere.

Cum e si normal, se isca un mic scandal cotidian avandu-i ca actori principali pe ea si pe el, cei doi de mai sus. El este vulgar desi nu foloseste termeni specifici, ea este cu bun simt si face uz chiar si de pronume de politete. El e ilogic sau are logica cartierului si a “te scuipt ba daca n-am paru’ la mine!”, ea are un discurs argumentativ si combate replicile adversarului prin tehnici de discurs frumos inlatuite.

Amadoi sunt foarte decisi sa nu piarda, fiecare in stilul sau iar dupa cate minute se poate observa ca unul dintre ei deja da inapoi. Ghici cine? Ea! Si ghici ce inseamna da inapoi? Avand in vedere ca este vorba despre ea, credeti ca ‘a da inapoi’, inseamna a renunta, mai ales avand in vedere cum este el? (si in comparatie cu ea?).

El incepe sa ia avand, incepe sa-si surclaseze net adversarul; deh, stilul de mistocar al mijlocului de transport in comun este destul de greu de contracarat. Nu insa si pentru ea care schimba total stilul de joc, surprinzandu-si adversarul. In momentul in care argumentele erau pe rispite a gasit resursele sa incheie magnific si decisiv lupta, chiar daca nimeni nu-i mai dadea nicio sansa:

- Taci ba dracu de tigan imputit ce esti!! Read more

Marius era foarte mandru de iPhone-ul lui proaspat achizitionat pe credit. Butona – un mod de a spune caci nu are butoane, facea poze, asculta muzica, ce sa mai, era inca o data parte dintr-un high class.

Si uite asa, mai cu o gluma, mai cu un mess, mai cu un film, veni si seara. “Hai ba sa iesim, sa le sun pe fetele alea de dimineata?” “Da ma, aia era deja in limba dupa tine.” 22:00, ora tocmai buna de iesit in club si de baut pe banii lui tata. “Buna pisi, ce faci? Iesi? Hai ca te duc undeva misto!” Si uite asa, cei doi tineri se urcara intr-un taxi – tati nu avea chiar atat de multi bani incat sa ii ia baiatului si masina, se oprira pe la fete acasa si in 20 de minute erau in fata clubului.

Orice intrare bine facuta face cat o mie de vorbe inteligente, nu? Pai in cazul asta era un noroc ca ii suna telefonul. “E mama, ce naiba o vrea?” “Hai ma, raspunde, a vazut deja juma’ din popor ca ai iPhone.” “Da, ce s-a-ntamplat?” “Ce faci?” intreba mama sughitand – provocat de plans. “Uite, ma duc la un suc. Ce vrei? Vin mai incolo”

“Hai acum acasa, nu poti veni acum? Uite, ma cert cu taica-tu, ne lipsesc bani, ai luat tu?” “Ba, ma lasi cu astea? De cand fac eu asa ceva?” “Nu stiu, intrebam si eu. Ne lipsesc bani si taica-tu a luat si o penalizare la lucru, 50% pe sase luni, nu stiu ce o sa ne facem. Te-ai angajat?” “Lasa ca vorbim cand ajung; altceva?” “Hai acum, nu poti veni acum?” “Nu, hai ca te pup, vorbim.” Read more

“Salut, eu sunt Marius” si se tranti zgomotos si aparent opulent pe un scaun liber din metrou. Era o dimineata ca oricare alta care nu prevestea ceea ce avea sa se intample. “Frateee, cine e bunaciunea asta de langa mine?!”

“Pai nu te-ai prezentat coae adineauri?” “Da ma, Mirela, da’ cine e?” “E o prietena de-a lui Prazu’, lasa, e fata de gasca, o sa vezi. Uite frate ce misto e melodia asta!” si Laur – zis si Calu’ mai recent de la niste suturi in fund pe care si le luase la majorat, scoase un telefon mobil smart si apasa play, moment in care atmosfera linistitia se schimba brusc.

Era 10 dimineata, metrou inspre Piata Romana care trecea in viteza traverse de cale ferata pe ritmuri de manele. “Ci-ca-la-ca-ci-chi-cea! Loredanaaaaaa”, “E misto frate, sa-mi moara mama daca te mint, penala rau” si intrara astfel in ritm. Radeau zgomotos, faceau glume porcoase la adresa fetelor – pe langa Mirela, mai era prezenta si o fosta colega de liceu, pitipoancele chicoteau intre ele si toata lumea din lumea lor era fericita.

“Stai fratioare, sa vada fetele langa cine stau, pai ce pana mia…”, spuse Marius si scoase imediat in buzunar un… iPhone. “Moama, te-ai dat dracu bulangiule, ce scula ti-ai tras!!”. Si incepu’ sa isi frece degetele murdare de ecranul tactil al telefonului de 600 de euro si ceva, luat la liber – se pare ca Marius este genul care da 600 de euro pe un telefon mobil dar are Cosmote. “N-am net frate dar e penal rau, zi papuse, sa te bag in agenda, poate te invit diseara la un suc in club” si “papusa”, Mirela adica, incepu sa ii dicteze numarul ei de telefon.

“Hai ma, imi dai doua sucuri? Pari genul de baiat cu bani”, pitipoanca proasta. “Cum sa nu papusa, merge si pa plaja la Mamaia poimaine, sa moara Calu’ daca te mint” si incepura dinou sa rada zgomotos. “Frate, da’ serios, de unde ai avut bani?” intreba in soapta Laur. Read more