Altfel, fac click-uri pe un Internet al naibii de trist unde, la aproape o luna de la publicare, acest text are doar  192 de afisari. Acum are 193, am dat un refresh. Trist Internetul asta, trist.

Nu am vazut nicaieri in blogosfera de specialitate subiecte legate de segmentul de public pe care-l vand televiziunile. Pun pariu ca RTV are un text cu “oameni cu un inalt nivel de educatie, public categoria A studii, venituri, bla bla bla. Numai ca de cateva luni bune, RTV a schimbat macazul: o ia in jos!

Ok, diferenta pana la mass market-ul tintit de PRO este considerabila in continuare, insa de luni bune vad numai imbecilitati pe Realitatea – de la invitati gen Victor Ciorbea sau Silviu Prigoana pana la subiecte legate de cizmele Elenei Udrea. Aseara spre exemplu, doamna Cretulescu facea misto-uri pe seama faptului ca Ministerul Sanatatii a numit in functia de purtator de cuvant pe fostul responsabil de comunicare al L.V. in Romania. Luis Vuitton adica, dragilor.

“Normal, Ferrari merge cu L.V.” Nu conteaza ca Mihai Ursa, desi nu este un guru al comunicarii, este un om care face comunicare si marketing de ceva ani si ca el este doar un angajat care se muta pe o pozitie similara intr-un minister. Dixit RTV! Mai trist este ca nici Antena 3 nu e mai buna.

Si ma gandeam la o televiziune care chiar sa fie domn’le de calitate, exceptionala de la un capat la altul. De ce sa fiu fortat sa ma uit pe unul din cele 3-4-5 Discovery pentru a ramane cu ceva dupa? Si… cam trist, in cele cinci minute inainte ca subsemnatul sa adoarma (catallin.ro a visat azi-noapte ca venise sfarsitul lumii, urat, urat de tot!) am ajuns la concluzia ca nu este niciuna in fata careia sa ma inclin. Fara sugestii TVR Cultural, prea departe.

Iar ziare… Cotidianul este presa de calitate? Ok, este un ziar bun, dar au unele subiecte sau unghiuri de abordare de-a dreptul… Of… Le Monde Diplomatique e o varianta buna. Academia e prea haios ca sa placa unui cititor haios si … A, da: credeti-ma sau nu, un ziar curat din acest punct de vedere este ZF-ul. L-as citi si peste 30 de ani cand voi da la peste printr-un rau nordic.

Revenind: aia de la RTV vand acelasi public ca acum un an si ceva? Grrr, ma duc la soare sa citesc o pagina de Time. Merita. Drive carefully! Girls like guys in one piece! (alta campanie VibeFm)

PS 1 : Atentie! M-am referit, daca observati, la branduri, nu la emisiuni sau ziaristi.

 PS 2 : Fanii Mircea Badea sunt rugati sa paraseasca incinta. Multumesc.

Traiane, sa moara calutul, ti-ai dat cuvantul!!!!

Putini oameni sunt sfinti. Asta presupunand ca aceasta caracteristica se mentine si dupa trecerea in nefiinta, deci ramane verbul la prezent. Apa e lichida, cafiaua e neagra si amara, bursucii sunt piufosi si Teodosie este un sfant pe plaja. Si oamenii sunt de neinteles. Pardon, romanii. Pardon, sa nu generalizam, unii romani. Teodosie al nostru este printre putinii sfinti in viata. Alb, curat, Ariel cu gust de coacaze, e 9:00 si iar bat clopotele pe cea mai cunoscuta strada/sosea/cale/bulevard din tarisoara asta. Ding – dong, semnal de respiro pentru luptatorii octogenari full kombat dau la gioale “hotii!! hotii!” kick your holly ass!

Traiane, poti sa o faci, nu va fi tarfa razgandesescu mai mare in istoria buchiilor daca renunti!!

Criza. Ce cuvant frumos! Il citesti zilnic de peste 100 de ori, poate chiar de peste 150 de ori. Il auzi de peste 50, inspre 100, si il spui si tu de vreo 84 de ori, cateodata 82. De scris il scrii de vreo 50 de ori, azi fiind duminica, trebuie mentinuta norma. Deci criza, criza, criza, criza. Vorbim de companii care isi inchid activitatea? Ok, that’s a news. Vorbim de bancile care nu au bani pentru credite? Ok, si asta e o stire. De doua ori criza. Dar de ce am nevoie de criza in “romanii nu renunta la cumparaturile masive de Sarbatori, in ciuda crizei care bate la usa”. “Steaua FC e de vanzare, e criza, Gigi n-are bani” “Masinile de lux: de ce se vand bine si pe timp de criza?” (!!!!) Criza, criza, criza, am o norma de indeplinit, iertati-ma va rog, criza, criza este cel mai bun lucru care putea sa i se intample presei din Romania; in special celei generaliste.

Traiane… !! Poti sa o faci, speranta, raul, ramul, vrabiutele nihiliste, cu totii stim ca poti! 

E o zi trista. Asa in general, subsemnatul o sa rada din plin astazi. Fiindca este duminica si s-a trezit de la 8:00 – haha, credeati ca sunt un ignorant pagan care a gasit inca un motiv sa se ia de sfintenia mioritica majoritara? Revenind, zi trista, anti maghiara asa, “noi am dovedit ca suntem un partener de incredere”, votam orice, dam click pe orice, oare Marko are blog? N-are. Revenim a doua oara: zi trista dragilor, e frig, ploooo, nexam cadoo (sa pastram forma de scriere) ca e criza, astazi se semneaza protocolul pagan dintre stanga si dreapta …

Hai Traiane, suntem alaturi de tine!!

Presa. Ziaristi. Jurnalisti. Multi. La un ziar sunt macar vreo 10 oameni foarte buni, smart, sunt cunoscuti publicului semi-larg maxim 1-2. Asta daca nu esti la GRC si fiecare e pe sticla. Pana va sparge criza sticla, ma scuzati, nu a fost o rautate. Doream sa zic ca in spate sunt multi. In fata sunt cei mai buni 10 jurnalisti; din si pentru Romania. Pe pozitia a treia, in acceptiunea poporului roman, este shphaghathisthul. Damn, am pus cam multi de h, damn!! Mircea Badea doamnelor si domnilor!

Traiane, uite, vom veni cam cinci oameni. Nu doream sa iti zic ca sa nu te convingem cu astfel de argumente, dar da: vei putea sa stai cu catallin.ro cateva minute!!!! Deci woa, deci nu-i asa ca acum esti mult mai decis sa faci ceea ce ai zis?

E o zi trista. Eu nu cred asta, nici voi, sunt sigur. Tocmai de aceea vom reveni cu ceva mai vesel. Deocamdata ma duc sa aprind o lumanare, un om din lumea aceasta are nevoie de curaj. Pentru a fi barbat si un analist bun. Pentru a isi tine o promisiune. Pentru a nu ceda iarasi vointei launtrice de a fi o sluga. Sau un un om ingustat.

Arunca-te Traiane, sa moara gargaritele infuriate, arunca-te !!!! Doamne, ce tara …

Si sa nu uita cine te-a promovat primul! Si o mai fac inca o data ca ne stim de mult, cat pe ce sa ma ia gaia ieri, sa te pape pe tine de nemernic, blog, auzi la el… V-am spus eu ca o sa inceapa sa scoata bani din el, in curand, maxim sase luni – desi vine criza, vine criza, iuhuuuu.

Creativitatea aberanta poate produce venituri. 55% intra direct, nais, bine de stiut, poate schimbam strategia. Scurte si dese ) Revenind, bloguri?

“Incidentul de la Antena 2 este ilustrarea unei căderi teribile, în ultimii ani, nu doar a actului jurnalistic în sine, ci şi a nivelului de cultură, de bun simţ în breaslă.” [...]

“Adevărul e că, peste tot în lume, calitatea costă. În mass-media e la fel, dacă-mi permiteţi truismul.” [...]

Stimabile, actul jurnalistic a cazut in ultimii ani doar daca ai in vedere faptul ca s-a marit considerabil numarul celor care lucreaza in acest domeniu – si aici nu ma refer doar la jurnalisti. Daca, sa spunem, in 1995 aveam 500 de jurnalisti – o cifra aleatorie, numarul lor acum este probabil de cel putin zece ori mai mare. Era si este oarecum logic ca nu se putea mentine acelasi nivel precum cel de la 500 de oameni, poate doar scaderea nu ar fi trebuit sa fie atat de abrupta.

Insa e ceva cu care chiar nu sunt de acord: ce treaba are respectiva domnisoara cu fizic atragator cu mine? Eu sunt jurnalist. Si ea? Imi aduc aminte ca in facultate am avut o discutie aprinsa cu o doamna asistent universitar care se ambitiona sa ma faca sa cred ca jurnalisti sunt si cei care scriu pentru revista unui lant de farmacii.

La fel si in cazul asta: brunetica aceasta mai mult sau mai putin siecsi este un jurnalist? Sau orice alta domnisoara cu sanii mari care se hahaie in fata camerei? Sau o prezentatoare de stiri care are 23 de ani? – spun asta pentru a se intelege ca experienta sa este destul de mica insa a ajuns intr-o pozitie ‘inalta’.

Pai cum asa stimabile? Ma jignesti pe mine daca spui ca idiotenia a doi prezentatori si a unei echipe din spate (iar acesta este doar un caz marunt intr-un ocean pe care il vad zilnic) denota o cadere a actului jurnalistic. Si nu pe mine de fapt ci pe unii oameni mult mai destepti si cu o experienta mai mare decat a mea. Oameni cu ani buni de presa, oameni care stau poate undeva intr-un anonimat pierdut al vreunui cotidian sau – si mai rau?, in spatele unui flux de agentie.

Si te jignesti si pe tine stimabile. Tu esti jurnalist, domnisoara noastra este cel mult un entertainer. Si inca unul prost si nu ma refer la gradul sau de cultura sau la capacitatea de a gandi logic ci pur si simplu la activitatea de a intretine oamenii prin sticla tv-ului.

Si a doua chestie: calitatea este chiar ieftina in media. Ce salariu avea donsoara prezentatoare? Sau nenea ala cu barba al carui nume nu-l cunosc si nici nu vreau sa il aflu acum. Mai rau, ce salariu avea producatoarea si toti cei de pe langa ea si mai ales ala care a dat copy-paste de pe “ve-ve-veu….” ? Cred ca ceva mai mare decat al multor oameni buni.

Sunt destui oameni foarte smart pentru varsta lor (indiferent ca e vorba de 23 sau 29, ar trebui analizati in primul rand in raport cu experienta maxima posibila) in presa autohtona doar ca sunt pierduti si uitati de curentul vedetist prin tot felul de domenii neinteresante pentru hahaiti si prin tot felul de institutii mass media.

Oameni care nu au nicio treaba cu domnisoarele prezentatoare si care, unii dintre ei, au si un talent exceptional, arata si bine, dar au refuzat calea entertainment-ului preferand sa isi rupa rinichii pentru a face ce si-au dorit ei dintotdeauna: presa. Iar acesti oameni sunt mai ieftini, salarial vorbind, decat domnisoara prezentatoare. Dar la final ajung poate sa fie mai scumpi; nu le plac compromisurile. 

Mai departe este treaba ta si a altor oameni ca tine sa faceti ceva; experienta si calitatile personale ale fiecaruia va aduc pozitii de conducere. Vei face business si mai apoi presa? Sunt diferite si prima parte o va influenta pe cea de a doua.

Insa sa nu crezi ca actul jurnalist in sine este in cadere din pricina unei domnisoare cu sanii la vedere care nu e in stare sa gandeasca dincolo de numarul 5. E doar business.

Cartu: “Pai ce, Andone s-a tampit in cateva luni ? ” (link)

3 puncte din mers (link)

Presa din mers. Noul trend: emoticoane inserate in texte. web 2.0 sucks mate!

 
Imi facusem si eu ca omul ceva de mancare, m-am uitat la meci si plictisit fiind, am inceput sa butonez. Desigur ca am ramas la canalul de stiri si timp de vreo 5-7 minute am fost supus unu atac mediatic fara precedent! Incepem cu un avion din Kirgizstan (where the fuck is… nevermind) care s-a prabusit: 68 de morti. Ca fapt divers, asta era si una din principalele news-uri de la Mediafax, dar sa nu fim rautaciosi.

 
Dupa avionul din nicaieri, un alt news: un avion s-a intors din drum sub amenintarea unui atentat cu bomba. Prin Elvetia. Dupa aceea vine un follow up (al 94892193-lea) al “catastrofei de la Madrid” si inca un avion de prin Bolivia si inca unul care s-a intors din drum in Barcelona – aceeasi companie care a bagat in pom avionul din Madrid. Da, cinism, o vorba spune ca prima intrebare pe care o pune un ziarist cand aude ca s-a prabusit un avion este “cati morti?”

 
Propun sa fie luate in calcul si numarul de parturi trase pe cursele internationale (numai internationale!!). Sunt sigur ca exista o corelatie intre accidente si… 

Am fost doi ani de zile editor coordonator la 9am. Pe vremea mea, era vorba doar de o parte de “press review”, acestea erau conditiile si fondurile existente. Pentru un job de entry, a fost o experienta foarte buna si am stat mai mult decat ar fi trebuit in mod normal, tinand si Wall-Street in paralel un an.

Nu a fost treaba mea sa inchei acorduri si contracte; asta facea Seceleanu. Eu trebuia sa fac un mix de subiecte si sa cresc audienta. Am ajuns pe la 17k/week si am plecat pe la jumatate de zi de trafic fata de HotNews (10k parca). Sa mentionam totusi ca si HotNews facea pe vremea aceea tot press review si ca era al naibi de sec si de fad. Din punct de vedere editorial, am stiu ce vreau sa fac, am facut multe tampenii pentru a creste (subiecte de genul « Vine apocalipsa » « Europa se transforma in desert »), dar overall nu cred ca eu am furat daca se dovedeste (sa spunem prin absurd) ca 9am a facut asta. Nu era treaba mea.

Totusi, nu as fi stat daca as fi simtit ca fac asta. Plus ca, editor coordonator fiind, am ajuns sa cunosc mai multe lucruri din mersul ICorp, chiar foarte multe. Eu stiu – si le-am si vazut, ca am avut acorduri incheiate cu toate publicatiile. Erau acorduri care ne dadeau dreptul sa preluam materialele integral – aceasta a fost varianta initiala. Erau acorduri incheiate pe baza de mail iar ulterior au fost redactate acorduri in forma scrisa, cu stampile si cu semnaturi ale publisherilor respectivelor publicatii/trusturi.

Chiar si Ziarul Financiar si-a dat acordul. O enorma greseala din punctul meu de vedere, dar nu era treaba mea sa le zic asta. Si Capital, si Saptamana Financiara, si astfel a crescut si Wall-Street – era evident ca atat timp cat intr-o miercuri poti aduce si materiale de ZF si materiale din BM sau din Capital, ai un plus de valoare. Ulterior, WS s-a dus inspre publicatie, modelul era mult mai simplu pe zona de economic si am incercat sa facem un ziar online de business.

In cazul 9am era mult mai greu. Chiar eu am spus de multe ori “suntem deja prea mari, au nevoie de noi”, si in multe cazuri a fost asa. Ne-au dat acorduri pentru 50% din corpul articolelor + link de continuare. Iar eu am ales mereu subiectele astfel incat sa le trimit oameni celor care erau importanti. Insa overall, tot 9am crestea.

Unele publicatii/trusturi au refuzat categoric (a fost si o initiativa a CRP) si nu am preluat niciodata din ele. Numai eu stiu de cate ori m-am ciondanit cu colegii fiindca au luat mai mult decat cele 500 de semne permise sau pentru ca au ales acea trimitere in loc sa ia 50% din alta parte.

Dar, cum spuneam mai sus, prin jocuri cu semne, cu subiecte, prin greselile publisherilor traditionali care nu au vazut Internetul ca o sursa de venit decat de prin 2007, 9am a crescut linistit, avand informatii in mod constant. In plus, cei care citeau 9am nu erau obisnuiti sa citeasca presa online, ceea ce a facut jobul de a ii prinde mai dificil – obsedati de tv si indragostiti doar de mess in ceea ce priveste Internetul, dar si mai usor din alt punct de vedere – nu tastau evz.ro sau cotidianul.ro, un portal fiind pentru ei cea mai buna optiune.

Nu am furat, am avut acorduri. Spun asta fiindca zoso isi exprima dorinta de a il intreba pe Seceleanu ‘de cate ori a platit drepturi de autor pentru ca fura de pe site-urile ziarelor’. Sa raspunda Mihai, nu e treaba mea. Nu ii iau apararea, este printre ultimii pentru care as face asta. Zic doar ce stiu: faptul ca am avut acorduri de preluare. In rest, de acord cu zoso in ce spune, poate mai putin ‘ura’ fata de Catalin Tolontan – sunt impartial aici.

Cat despre spam… Definitia legala e oarecum complicata si greu de dovedit. Insa apropo si de publicitate cumparata aiurea, 9am si WS au fost trimise initial la baza eJobs. Foarte probabil tuturor celor cu cont de eJobs (un numar foarte mare), facut inainte de a exista ICorp. Ulterior, pe pagina de abonare a eJobs era prebifata o casuta mica, undeva in josul paginii, cu ‘sunt de acord sa primesc…‘ Este, deci, evident ca InternetCorp a crescut pe spatele eJobs. Mai departe, sa se joace altii cu definitii pentru ‘spam’. Din punctul meu de vedere, da, este spam.

Dar: la ora de maxima audienta, catallin.ro se declara liberal, in gandire si in convingeri politice si sociale. M-am saturat de ajutoare penru nevoiasi, de “politici sociale” trambitate de Geoana, de ajutoare aruncate de Guvern in asteptarea alegerilor, de si de si de… Rata de absorbtie a fondurilor europene tinde spre zero, un sector al IMM-urilor aproape inexistent cand in tarile normale ale Uniunii asteia in care am intrat sunt cu miile si reprezinta sufletul clasei de mijloc. Nu gandeste niciunul, stau si se plang ca e viata grea, smerenie de duminica si zero pietate, natie de maini intinse!

Da, castig peste medie, am muncit si am crescut si m-am saturat sa tot ridic case pentru toti conationalii mei din zone calamitate! Atentie! Nu am o problema cu salvarea lor de la inec, nu am o problema nici in cazul de fata: consider ca este normal ca statul, indiferent de culoare sa politica, sa se implice de aceasta data in ajutorarea celor care au ramas fara case. Argument: inundatiile din acest an sunt istorice, nu sunt inundatii normale, orice fel de diguri pe un Siret sau Prut nu ar rezista la un debit demn de Dunare.

Dar nu mai vreau sa va platesc eu viata! Incerc sa ma relaxez in weekend si ma umplu de nervi, pierindu-mi orice idee creativa, cand il vad pe Presedintele tarii mele ca le spune localnicilor din Borsa (Maramures) ca autoritatile se vor implica in reconstruirea caselor, nu doar acolo ci peste tot. Nici nu vreau sa scriu un editorial, nu vreau sa concept ceva stilistic, direct taica: m-am saturat de voi! De voi care conduceti tara asta si de voi care asteptati in mod constant si in orice situatie protectionismul statului, avand probabil amintiri din alta era.

Nu, nu este vorba de separatism; nu este vorba de atitudine de bucurestean care se crede buricul Pamantului. Nu e vorba de atitudinea celui mai avut care s-a plictisit de subventionarea celui mai sarac, nu e Nordul Italiei care vrea sa scape de Sud, sau situatii similare din Spania sau Belgia.

Nu am nimic cu saracii oameni, problema mea este cu statul roman care an de an ridica casele, atentie, in aceasi zona unde au fost si precedentele lor!! Si dupa trei ani vin apele si iau casele si tot asa, pe banii mei si ai tai care citesti acum, hai sa ne distram cu case. Nu vad lucrari de amenajari ale albiilor, nu am vazut mega proiecte de indiguire, vad insa milostenie pe banii mei, ai clujenilor, ai brasovenilor, ai banatenilor, noi muncim, platim impozite si la final de an numaram zero kilometri de austrada si sute de case pentru cei luati de ape.

Intre timp, colegii de breasla fac reportaje lacrimogene din care rasare durere si amaraciune cat cuprinde. Apa, vaci plutind, poduri rupte, coloane sonore pline de gravitate etc etc etc. Foarte frumos, asta cer masele, dar macar un post ar putea sacrifica o ora din viata sa pentru o mica discutie intre cativa liberali care tin tara asta in spate cu cativa reprezentanti ai autoritatilor. Ma indoiesc amarnic ca sunt singurul care am aceasta problema, sunt sigur ca putem gasi si o figura importanta a business-ului autohton (doar un exemplu) care sa sustina acelasi lucru.

Este prea complicata discutia despre ce inseamna un stat in general, despre umanitate, despre politici sociale, despre ponderi ale unor zone geografice aduse in PIB-ul national. O batrana din Straja (Suceava) isi varsa si ea naduful asupra autoritatilor pentru ca plateste impozite si taxe iar statul nu a facut lucrari de amenajare a albiei raului care tocmai ii scalda casa; potrivit acesteia, autoritatile locale nici macar nu anuntasera viitura, provizii nu erau facute, nimic, iar ea isi plateste impozitele (turism probabil) si se intreaba de ce. Este acelasi sentiment ca si cel trait de mine.

Asigurarea locuintei? Costa 1,5 – 2 milioane de lei vechi pe an la o valoare mica asigurata, nu vila de 200.000 de euro, 30.000 ii ajung; impartit la 12 luni vine cam 15 lei pe luna. Cati bani arunca sinistratii astia aiurea pe tot felul de lucruri de nu au 15 lei pe luna pentru o asigurare? Si nu mai stau sa caut, dar a avut Realitatea acum vreo luna un super subiect: case noi noute, statul a reconstruit satul, ceva mai sus de data aceasta, pe deal, iar satenii au scos usile, tocurile, geamurile termopan, au baut tot si s-au mutat inapoi in niste magazii infecte si darapanaturile vechilor case. Iar satul nou sta gol pe deal!

Si apropo, proiectul de asigurare obligatorie a locuintei este o alta idiotenie. Scenariu: daca vine un cutremur de 7,5 grade anul acesta, plus inundatiile din Nord. Pica sistemul? Scenariul doi: eu, pentru mine, poate vad rostul sistemului. Dar un om din Timisoara sau Arad, care sta intr-un bloc nou? Nu va avea inundatii niciodata, nu sunt cutremure acolo, nu are riscuri privind incendii, nimic. El va plati in mod constant casele altora si nu doar el, inca niste milioane bune de cetateni ai acestei tari. Legiferarea mainii intinse.

Iar tu o sa taci din gura, o sa citesti resemnat si tacut fara sa dai mai departe, sa dezvolti, sa pui intrebari in jurul tau, fara sa faci nimic. Nu am timp si nu am de ce, dar poate numara cineva care sunt satele sinistrate an de an, sa vedem cate se repeta. Si poate se starneste o idee de dezbatere. Nu de alta, dar vocea noastra, a plus medie, care suntem macar 15% – 20% din tara asta dar care tinem in spate tot, vocea noastra nu exista; suntem muti mereu, spunem ca ne-am saturat dar nu zice nimeni nimic in agora publica, numai lacrimi si suspine.

Iar daca vei prefera sa ramai mut, crede-ma: meriti din plin realitatea in care traiesti.

Intrebarea este cu atat mai minunata daca ne gandim la contextul in care mari institutii financiare se prabusesc prin Vest sau comunica pierderi semnificative. Plus ca argumentele care au dus la luarea acestei decizii, planurile de viitor si cat de dificila a fost obtinerea acestui pret – cam toate reprezinta chestiunile banale de aflat prin intrebari stas.

Un must: Cum a creat si a vandut un fost jurnalist de business o afacere de 64 mil. euro