catallin

Arunca cheile de la CLK pe masa si isi pune sacoul pe marginea sifonierului – ii plac in continuare sifonierele cu usi care se deschid in exterior, are de fapt unul lat de doi metri, cu usi glisante pe centru si doua usi care se deschid in exterior la extremitati. O saruta zambind, deschide laptopul si se intoarce pe canapea ghemuindu-se in poala ei.

“Ti-ai uitat carnetelul acasa cand ai trecut aseara pe la 10.” “Stiu, mi-am schimbat camasa dupa dus si am uitat sa il iau la mine, m-am enervat asa”. I-a explicat de ce tot timpul isi trece in carnetel fiecare tranzactie. Ea l-a inteles dar tot ciudat i se pare.

“Eu nu inteleg ce tot scrie in carnetelul ala, ma uit, sunt numai nume in engleza, parca ar fi nume de oameni, si tot felul de cifre.” “Eh, lasa mama, ii plac pariurile, joaca la meciurile din Anglia” “Da? Cand naiba se uita la ele, eu il vad din ce in ce mai rar; voi va vedeti doar cand dormiti?” “Nu, nu e asa. Adica de multe ori e asa, dar nu avem o problema, ne place viteza.” “Da, mai ales lui, nici nu mai merg cu el in masina ca imi e frica, mai bine iau un taxi.”

“Ce dorea mama aseara? Nici nu m-a lasat sa o duc acasa, oricum nu aveam timp; adica as fi putut, dar repede, intarziam la intrunire.” Nici macar nu stie de ce si-a luat CLK-ul ala, adica avea nevoie de o masina, dar nu era nevoie sa dea atatia bani pe ea, nu ca banii ar fi o problema. Castiga amandoi o mica avere, muncesc non-stop, sunt trendy, merg prin tari straine, se plimba prin Parcul lui Ioanid la trei dimineata mancand piersici si se minuneaza de cum pot fi lupii atat de agresivi si totusi monogami. Tot felul de subiecte tembele dintr-acestea. Read more

Dimineata. 7, 8, 9 maxim. Cafia, trei melodii si multa confuzie magica. Se ridica rapid din pat si incearca din rasputeri sa nu se loveasca de usa de la sifonier, are deja destule vanatai de la ea. Cateodata mai agata si un picior de scaun in drum spre baie unde zaboveste pentru putin timp.

Fuge apoi la ibric, din care isi pune o cana; orice dimineata incepe cu o cafia de exceptie, nu? Rece neaparat. Nu de alta, dar nici dupa atata amar de vreme nu a invatat sa faca cafia, are alte calitati.

In fine, in dimineata asta a facut una din chestiile alea haioase pe care le face mereu, dupa care se uita cu nedumerire in jur incercand sa isi dea seama unde naiba e problema. Dupa ce a ascultat aceeasi melodie de vreo patru ori – nu mai tin minte exact ce, cred ca era American Dream de la Jakatta, si-a dat seama ca nu are haine curate. S-a ridicat in viteza de pe scaun, a aruncat ceva in masina de spalat, a invartit butoanele si s-a intors tot in graba, nu inainte de a scrasni printre dinti ca inca nu si-a terminat cafiaua si ca vorbim mai incolo. “Un pic mai incolo.”

Desigur ca a uitat si s-a dus la dus. La un moment dat tipa: se trezise cu apa fiarta si murdara pe picioare. Ce sa-i fac eu, mereu uita ca masina de spalat are furtunul de scurgere in cada; am economisit spatiu, la naiba, parca e prima oara cand intra in baia aia.

Are multe momente dintr-aceastea magice, chiar cred ca sunt magice. Spalatul pe dinti cu sampon este o banalitate. Intr-o zi, a mers la dus cu ochelarii pe nas – ii poarta cateodata cand sta la calculator, si la un moment dat se intreba de ce ii curge apa diferit pe cap. Aveai inca ochelarii pe nas…

Altadata, de curand cred, dupa ce s-a spalat, iese in viteza din baie stergandu-se si in timp ce se stergea si pe cap zice cu mirare: “Ce dracu? De ce se simte diferit?!” “Vezi ca nu te-ai clatit…” Si tot felul de intamplari legate de dus, de genul intrat cu sosetele in cada sau spalat pe par cu spuma mea de ras. La tubul de sampon curge, la cel de spuma apesi…

Memorabila este si faza aia de la metrou, am sa ii aduc aminte mereu de ea, am ras cu spasme atunci. Vine metroul, in viteza, scos portofelul, scos jucaria, infipt in viteza in masinuta verde de taxat cartele… “Nu intra, ce ma-sa?!” Mai incerci o data, nu? Se intampla adesea, mai dai pe langa. Nici a doua oara nu merge, hai si a treia oara, metroul e inca acolo, “hai azi!”… Si dupa a treia incercare vine un “futu-i” printre dinti… Incerca cu cardul de la banca…. Nu imi amintesc sa fi zambit ca atunci in ultima vreme. Chiar cred ca este magie, o cred cat pot eu de tare.