catallin

Inca nu stiu cum sa imi descriu reactia. Nici ce simt. Nu stiu daca e un sentiment de usurare, pozitiv, negativ, daca rad, daca fac o asociere chiar cu un sfarsit sau daca … Toti am avut momentele noastre de glorie, cei mai mari stiu de Laptarie, de rasarituri la Green, de Argentin cand Club A era prea plin, de perioade sentimentale tumultoase, de Vama intr-un timp cand muzica pe plaja se auzea doar din trei boxe … Si poate nici macar nu este vorba despre asta. De fapt, nici nu stiu ce doream sa va zic.

Oricum, va rog sa click aici.

Da, m-am intors insa incerc sa fiu cat mai des plecat. Si eventual sa nu scriu, deci eventual sa nu traiesc, deci Romania who?! Dar va povestesc mai incolo. Sa revenim, zic.

“Friptura? Cat ma costa sa iti dau cea mai buna friptura, garnituri, dulciuri si vin de calitate? Eu zic ca maxim 20 de euro, fac volum. Cat iti cere British Airways pe un zbor? 300 si ceva de euro? Pentru doar 19 euro in plus la costuri?! Aici o sa castig!” Se intampla cam acum doi ani. Karim Maklouf, la acea vreme director comercial al companiei aeriene low-cost SkyEurope, vorbea despre pozitionarea operatorului pe care il conducea.

Intr-adevar, o strategie interesanta: dincolo de zboruri ieftine, SkyEurope avea aeronave noi, aratoase in interior, care aterizau pe doar doua aeroporturi secundare din Europa (Baneasa si Orly) in rest doar pe principale, cu meniuri funky la bord (fructe de mare, anyone?), prezentari de moda si covoare rosii pentru clientul numarul XXX. 

La ceas de seara, catallin.ro tinde sa creada ca in mare e ok: atat timp cat pastrezi preturi de bilete low-cost, cat ai o componenta de marketing indeajuns de buna incat lumea sa creada ca esti chiar cool, cat ai un meniu super tare la 10 euro cand concurenta da la 4-5 euro in sandvis amarat, e simplu. Ratele la avioanele cele noi, vanzarile de bilete, taxele cele rotunde ale aeroporturilor principale si mai ales criza, au dovedit ca… nu.

Principalul “dusman” al SkyEurope, si anume Wizz, a crescut, a crescut si… tot creste. Si pare a fi in siguranta deocamdata – cat se poate in aceste vremuri. Intre timp, SkyEurope a intrat sub protectia legii falimentului – desi ciudat procedura, printr-o decizie a unui tribunal din Ungaria or smth. Revenind, Sky e … broke, falit, 100 milioane de euro datorii.

Bun. Compania opereaza de la/catre noi doar Bucuresti – Viena si retur. Au ajuns astfel la datorii de 0,5 mil. euro datorii catre Aeroportul Baneasa (taxe). Ce fac autoritatile romane? Opresc la sol, sechestreaza adica, sechestreaza (!!!) un avion. Cursa de marti seara. Fac la fel si cu cea de azi (miercuri) dimineatea insa le sopteste cineva ca e ilegal; dincolo de datorii, nu au voie sa sechestreze un avion. Simplu.

La fel, o idee simpla: SkyEurope sunt intr-un proces judiciar de reorganizare. Pe scurt, te pui sub protectia falimentul, ai o perioada de gratie la plata datoriilor, perioada in care incerci sa te reorganizezi si sa o scoti cumva la capat. Daca nu, la final, vinzi tot si achiti datorii. Idee simpla; de ce statul nostru e dobitoc (compania a anulat zborurile pt. azi si pariu ca va face la fel si maine si poimaine, de frica sa nu ramana fara avioane) si sechestreaza aeronave, cand ar putea sa le lase sa zboare? Si emite facturi, care oricum vor fi platite.

Caci am impresia ca Aeroportul Baneasa nu e 100% ocupat… Si daca au timp/spatiu/personal liber, lasa-i frate sa zboare, ca oricum nu pierzi nimic (aproape). Iar banii ii vei lua oricum, azi sau peste un an. Daca le iei avionul, vin cu ordin judecatoresc, isi iau avionul inapoi si mai pupi zboruri noi cand o sa zboare porcul_europe_easy_fly.

Un manager de mall spunea recent ca inainte de a intra in industrie nu mergea la cumparaturi decat cu actuala sotie si ca nu ii placea de loc; de fapt, nici acum nu-i place desi a mers prin zeci – poate chiar sute? – de centre comerciale. Nu vede cumparaturi ci mixuri de chiriasi, circulatii, concepte. Consumatorul normal isi face o parere; e prea aglomerat, servire proasta, are produse mai multe, e mai ieftin si tot asa. Sunt aceeasi factori, doar ca priviti din parti opuse.

Dedeman este… socant. Cred ca francezul de la Bricostore ar putea sa intre in el si sa nu inteleaga cum de este posibil. Va intelege intr-un final dar tot ilogic ramane. Cine este Dedeman? Bucurestenii nu au de unde sa stie; este un retailer de bricolaj, un Praktiker sau Bricostore autohton, caci Dedeman este din Bacau de felul sau.

Arabesque din Galati e lider dar el nu e un retailer clasic; s-a axat pe firme de constructii, pe livrari pe santiere, clientii obisnuiti nu prea merg in el. Vine Praktiker, considerat lider avand in vedere cele de mai sus si … Dedeman. E pe locul 2, da. Cu magazine in Moldova si mai recent, adica de ieri, si in Bucuresti. S-a deschis pe Giurgiului si urmeaza un al doilea, in august, in zona Valea Cascadelor.

Care-i faza? Pai cred ca toti am fost macar o data in Bricostore sau Praktiker. Sau noii veniti Mr. Bricolage, Obi chiar, BauMax, Hornbach, sunt destui. Cine e din Ardeal poate stie si de Ambient, alta mare retea locala, din Sibiu de felul ei. Ieri am intrat pentru prima oara intr-un Dedeman si… n-am inteles mai nimic dar este genial! Rezumat s-ar putea spune ca ii mai trebuia doar paine feliata si il facea sa planga si pe Carrefour.

Dincolo de chestiile obisnuite de bricolaj (parchet, ustensile, gresie, niste sanitare), oamenii din Bacau au: perne (?!), plapumi, canapele, scaune, aparate de aer contidionat si frigidere (?!), mult mai multe sanitare decat concurenta (un om isi cumparase ieri o cada), au boilere si… hartie igienica!! Plus chestii marunte, electrice din plin (intrerupatoare, becuri, nebunii), chestii de gradinarit si multe altele. N-am chef de documentare dar e clar mai mic decat un magazin obisnuit de bricolaj. Practic, vinde mai multe produse pe o suprafata mai mica.

Daca Praktiker-ul e un Carrefour al bricolajului, cu alei mari si bine impartit, Dedeman al nostru este de asemenea cu cateva alei dar intre ele se fac tot felul de cotloane si raioane cu tot felul de lucruri, daca in Brico mergi numai in unghiuri drepte (vazut de sus arata poate ca un cartier american, 5 strazi paralele si inca 10 care le sectioneaza pe lat), moldovenii au… E o nebunie in el, e socant! Este atat de autentic, e ca magazinele de electrice de la parterul blocurilor (marea majoritate au disparut), e ca un bazar care se lupta cu comertul modern sau cel putin de tip vestic.

Nu stiu daca imi place dar cred ca as paria, daca ar fi cazul sa avem doua unul langa altul, ca nenea Obi ar pleca plangand inapoi la el acasa, in Germania. Fara sa inteleaga de ce.

Criza financiara, recesiune economica, bla bla tralalala, uitati aici trei idei:

1. Sunt inconjurat de sedii si afise Royal Bank of Scotland. RBS e si la noi dupa ce au cumparat la nivel mondial pe ABM Amro. RBS a primit o infuzie de capital – adica i-a ajutat statul, de la autoritatile Marii Britanii. Ca sa nu intre in incapacitate de plati si eventual faliment. Corect? Avand in vedere ca nicio banca din lume nu poate da toti banii deponentilor daca acestia vin sa-i ceara in aceeasi saptamana, da, corect. Daca ne gandim la milioanele de oameni obisnuiti care si-ar fi pierdut banii, da corect – in masura in care expunerea respectivei banci pe zona creditelor riscante e mica. Adica, in traducere, n-a cumparat banca ca proasta ipoteci in ideea ca totul va creste nesfarsit.

1consecinta: Banca X. De oriunde o fi ea, mai mica, mai mare, mai portocalie sau nu. Dintr-o tara care nu a fost puternic afectata de criza financiara. Doar ca sufera si banca noastra. Si isi reduce profitul sau chiar are pierderi. Nu da insa faliment, vin actionarii de acasa cu banii, vand din sedii, isi vand copii, o salveaza intr-un final. Peste drum de ei, caci tot vine perioada, se pun globulete-n geam. La RBS. E corect?

1bis. General Motors, gigant auto, producator, speranta, vis, companie, om, blogger, catallin.ro. Revenind, GM pierde cu miliardele de dolari de niste ani. Asta fiindca fac SUV-uri mari pe care americanu’ nu si le mai permite de ceva vreme, cel putin nu din punct de vedere al consumului de benzina. Si asa pierd ei de niste ani. A venit si criza peste ei si acum plang. Ca sa fie salvati de stat. Au mii si mii de angajati directi si sustin alte zeci de mii indirecti (service-uri, dealeri, pusti care spala geamuri la semafor). Corect? Daca reusim sa le bagam in cap ca ar trebui sa faca masini mai mici, da. Sa-i salvam zic, sunt mii de angajati de culoare la GM.

1bis consecinta. Producator european. Ii zicem Renault sau Opel sau nu conteaza. El isi inchide fabrica zece zile, ca au scazut vanzarile. Scade salarii, da afara niste oameni, se chinuie ani intregi ca sa faca un model de masina atractiva in noul context mondial si zbang! Vine GM cu statul in spate. Corect?

2. Lehman da faliment. Divizia din Asia e cumparata de niste japonezi. In alte sectoare, companiile care faceau legea pana de curand, ori dispar ori nu mai achizitioneaza/ nu se mai extind. Din spate vine noul investitor: are fata galbena, cioc, poarta sarafan, are o groaza de cash si cumpara. Intr-o zi s-ar putea sa devina noul conducator al lumii.

3. Lumea il injura pe Tariceanu. Lumea = analisti, comentatori, bla-bla, bloggeri, tra-la-la, cat de repede scriu, nici nu va inchipuiti, im maxim doua minute pun punct si ma retrag la relaxare. Revenind, il injura fiindca a zis ca putem deveni a saptea putere economica pana in 2014 sau ceva asemanator si ca putem creste anul asta cu 8-9%. Si acum vine cu un plan anticriza. O luam pe rand?

3a) Terminam anul cu un procent enorm de crestere economica, sunt state, numeroase ca numar, care au inceput sa SCADA. Dar se va vedea la final de an, fie si doar un 7%, comparativ cu 1% e exceptional. Un merit deosebit pentru domnul prim-ministru? Economia creste oricum, tara in dezvoltare, greu de analizat. Cert e ca trecem de 6-7% indiferent de contextul actual.

3b) Putem ajunge a saptea economie din Europa in urmatorii sapte ani sa zicem? 99% nu. Pentru ce dracu traim daca nu ne propunem niciodata nimic si cand auzim ceva de genul “putem face ceva” ne apuca rasul? Nu conteaza, intrebare retorica.

3c) daca avem plan anti-criza inseamna ca suntem in criza? NU. Colaps? Incetinirea cresterii sau stagnarea nu reprezinta recesiune. Iar masurile de intarire a anumitor sectoare economice nu denota colaps.

3consecinta. Doresc si eu sa-l “injur” pe nenea Tariceanu. Pentru o chestie un pic mai subtila. Economia noastra are probleme? In principiu nu, sau cel putin nu la nivelul Islandei, Ungariei, Spaniei etc. Avem nevoie de banii de la FMI ? Pai daca stam bine, nu, nu avem nevoie. Dati-mi va rog voie: fook di airish and all the stupid leaders of Romania. Nu avem probleme macroeconomice, dar nu ar fi genial sa ne imprumutam cu dobanda ZERO de la FMI? Sau una foarte redusa? Si nu, nu s-ar criza nimeni (investitori, analisti straini). Nu de alta, dar Fitch aia oricum ne-au scazut ratingul ala si catallin.ro va schimba la peste 3,8. haha…ha…h..a..

Apropo de catallin.ro, fook di airish!!!! Relax, I’m trying to get along with my new bloody mates. This is really good . Cheers!

“Nu sunt bani, nu sunt bani!” Indubitabil, sunt absolut sigur ca o mare parte din profitul de 200.000 de euro inregistrat anul trecut a fost obtinut dupa primele cinci luni, dupa ce eu si inca cativa oameni am plecat. Dar chiar si asa, macar acolo, o particica mica, mica rau din “nu sunt bani, nu sunt bani!”, una micuta mititica, trebuie sa fi avut si eu o contributie (lasand la o parte primii doi ani de construit branduri si business). Asa ca, intreb si eu absolut inocent si chiar sincer, Misule, dai si tu o bere?

Mai observam cum rata de profitabilitate a scazut la 20% comparativ cu circa 63% in 2006. Extindere pe orizontala. Si mai obsevam rezultate mult mai bune decat HotNews, care a facut 70.000 profit la afaceri de 754.000 de euro. Si ganduri frumoase pentru Ejobs care a trecut de doua milioane euro cifra de afaceri cu profit de aproape 800.000 si tot felul de analize privind ratele de crestere viitoare avand in vedere avand in vedere suma platita de Tiger pentru o treime – Tiger e insa investitor financiar, cumpara ca sa vanda, ii intereseaza mai putin return-ul on investment.

In rest… Petrom ramane cea mai mare companie dupa cifra de afaceri si dupa profit, urmata la cifra de afaceri de ArcelorMittal Galati si Dacia si la profit de Orange si Vodafone. Ca profitabilitate, din companiile mari, Carpatcement e cea mai profitabila companie din Romania, cu marja de aprox. 34,5%, iar Orange vine cu aprox. 30%. Overall, nu imi pot dori decat sa descopar cum sa produc ciment in online

Informatiile sunt prezentate pe baza datelor oficiale existente, comunicate catre Ministerul Finantelor. 

‘Oare au ei un rol mai important pentru o economie decat un cercetator, spre exemplu?’ O intrebare existentiala pentru Doru Lionachescu, care a vandut impreuna cu cei trei parteneri ai sai 51% din Capital Partners – cea mai mare casa de investitii locala, intr-o tranzactie de 32 de milioane de euro.

Intrebarea este cu atat mai minunata daca ne gandim la contextul in care mari institutii financiare se prabusesc prin Vest sau comunica pierderi semnificative. Plus ca argumentele care au dus la luarea acestei decizii, planurile de viitor si cat de dificila a fost obtinerea acestui pret – cam toate reprezinta chestiunile banale de aflat prin intrebari stas.

Un must: Cum a creat si a vandut un fost jurnalist de business o afacere de 64 mil. euro

Un mall trebuie condus. Este bine ca echipa de administrare sa se implice de la bun inceput in proiectul comercial, pot avea cuvinte importante de spus in ceea ce priveste arhitectura centrului sau mix-ul de chiriasi. Oricum, un mall trebuie condus si o companie de management, specializata in administrarea unor centre comerciale, este cea mai buna optiune. Pe langa chestii tipice de administrare (tot ce tine de intretinere spre exemplu), sunt si activitati de marketing, schimbarea unor chiriasi cu altii, tot felul de lucruri.

Cegis este o astfel de companie, francezi de felul lor. Prezenti pe plan local de ceva vreme, destul de discreti in ceea ce priveste aparitiile in mass-media, au administrat pana acum (si administreaza) in special galerii comerciale lipite de un Carrefour.

Cegis renunta la Euromall Pitesti. Miscare interpretata prin faptul ca proprietarul centrului comercial, fondul austriac Immoeast, detine o participatie seminificativa in compania maghiara TriGranit, care dezvolta la randul ei cateva centre comerciale in Romania. Unele din centrele dezvoltate de catre maghiari la noi chiar au fost achizitionate de catre Immoeast. Cum TriGranit are si o divizie de administrare a centrelor comerciale, ‘miscarea’ ar avea cat de cat sens.

Prin iarna auzisem insa ca Cegis nu prea face cine stie ce la Euromall Pitesti. Motiv pentru care actionarii centrului comercial erau foarte, chiar foarte nemultumiti (to say it in a nice way) si cautau alternative. Se pare ca au gasit-o si as zice mai repede ca Immoeast says goodbye to Cegis. In plus, se stia din mai ca TriGranit va administra un parc de retail proaspat inaugurat in Arad, aflat de asemenea in proprietatea Immoeast, si ca vor urma si altele.

Revenind la subiectul de astazi, daca stau sa ma gandesc, este cam prima schimbare de management a unui centru comercial de pe plan local (strict echipa de management, fara a fi vorba de schimbarea proprietarilor care vin din start cu propria echipa). Cel putin nu imi vine alta in minte la aceasta ora matinala. Si ciudat este ca in Pitesti nu prea e competitie, Euromall e singur singurel… Ceea ce ma face sa ma intreb ce dezastru puteau sa faca francezii acolo de au trezit reactia actionarilor…

E chiria medie 80-90 de euro/luna pe un mp de centru comercial! Si cred ca ai vorbit cu alte persoane decat cele citate in text, trust me. Dar ce sa ii faci cand de fapt iei de pe Mediafax si Cristina Cuncea e in vacanta iar fata care vine in locul ei nu prea le are cu domeniul…

Macar daca gandeai un pic si apropo, daca esti curios, este la 30 de euro/mp/luna iar la un yield mediu ar da un 130-140 mil. euro ca valoare de vanzare. Cat despre unghiul asta de abordare nu mai zic nimic, nici nu are rost. 

Lasa, sa cumpere toate companiile si advertiserii spatii si bannere ca sunt prosti si cred cu tarie ca sunt publicatii de business; bani aruncati aiurea, in general, pe fereastra pentru un produs medium cel mult si cu cititori din randul somerilor in cautare de joburi si a secretarelor din turnuri de sticla.

Vezi, dupa ce afli cum e cu indicatorii astia, sa nu iti prinzi urechile in calculator. Iar asta e un subiect minor, ca el sunt cu zecile pe saptamana. Bai, si mi-am promis ca nu am sa scriu chestii de genul asta, daca as face-o si nu doar legat de presa, as creste si enorm si rapid dand in toate mintile bolnave… (e o teorie de a mea cu injura lumea si vei capata audienta…). Si cand te gandesti ca baiatul ia bani aiurea ca sa scrie tampenii, vai de capul meu. Promit ca nu mai beau bere si nu mai mananc mici la 12 noaptea, devin irascibil iar acesta este un blog hapi .

Ma scuzati deci. Noapte buna.

Mc Romana: loc de intalnire pentru cei cu motoare de viteza si paradisul cocalarilor care o ard doua ore cu un cartof. Totusi, unitatea cu cele mai mari vanzari. Plaza Romania: concursul national de dartz cu cutite. Castigatorii: cele 13 milioane de persoane care viziteaza anual mall-ul, daca sunt cuminti, se pricopsesc cu un concediu sau scutire, ceva acolo – in perioada asta nu ma mai pot gandi la altceva, degeaba, nu iese nimic.

Ce fac cele 13 milioane de persoane? (medie de ~36.000/zi). Mai un cartof, mai un tricoas, o camasa de la Zara de Craciun, un film, supermarketul si se aduna intr-un final, un pic de aici, un pic de acolo… Concurenta zero in zona, d-abia la anul vine Cotroceni Park…

Investitie sigura deci, chiar daca vizitatorii/cumparatorii nu sunt la fel de minunati precum un ceh – dezbat intr-o alta noapte calduroasa daca nebunia romanului latin de a cheltui in prostie e mai buna sau nu decat chibzuinta unui ceh care castiga insa mult mai bine.

Mai punem in oala cu ingrediente si parcarile pline ochi de la fiecare deschidere de parc de retail in care e Carrefour (spre exemplu, Arad si Pitesti in acest an), mall-urile aglomerate in primele saptamani dupa inaugurare si existenta multor resurse financiare pe plan mondial care aveau nevoie de directii de investitii (adica posibili cumparatori pentru mall-ul tau, inca din faza de constructie), si gata: ne facem mall! Read more

Are vreo trei – cinci kilometri si doua benzi pe sens. Masina ruleaza cu 100 la ora dar nu iti dai seama si te uiti dezamagit pe geam: adica nu trebuia sa fie un pod? De ce e tunel? Te uiti in fata, ok, tunel frumos, dar in definitiv e doar un tunel. Si la un moment dat ti se deschide in fata: Podul Oresund, imens, argintiu, apa cat cuprinde de jur imprejur si un semn la capatul sau, dupa vreo 17 kilometri, pe care scrie probabil Suedia in suedeza .

Malmo este un oras stas, asemanator celor germanice, cu un pod simbol pentru ingineria moderna in apropiere si cu un turn cu 54 de etaje si o inaltime de 190 de metri: Turning Torso. Amprenta la sol a cladirii este de ~ 800 mp, administratorul cladirii – compania suedeza de dezvoltare imobiliara HSB, precizand ca s-a recuperat suma investita, la aproape trei ani de la inaugurare.

Forslov, Grevie si inca un satuc suedez al carui nume nu mi-l amintesc. Acolo, pe coasta, se afla casa Lindab (producator de tigle metalice pentru acoperis si tubulatura pentru sisteme de ventilatie si burlane, ale carui fabrici le-am vizitat). Satuce cu circa 1.000 – 1.500 de locuitori fiecare, cu o iarba de un verde incredibil, care este lasata sa creasca si atunci cand bate vantul ai impresia ca e un peste care inoata la suprafata apei (“frate, mie mi-a placut iarba, frate” ) ).

Fabricile Lindab arata ca oricare alte fabrici. Desigur, ceva mai automatizate decat fabrica locala de la noi (este in Stefanestii de Jos, langa Bucuresti) si intr-un peisaj exceptional: de afara, am zis initial ca sunt depozite, gen magazine de bricolaj: iarba cat cuprinde in zona, copaci, ape curgatoare…

Interesant este ca si in Suedia si la noi se lucreaza la marje de profit asemanatoare (~10%); difera desigur volumele, produsele aflate in productie si gradul de automatizare/numar salariati/salarii. (In editia de miercuri a BM va fi un material despre cat de importante sunt cele mai noi materiale de constructii pe baza de structuri metalice usoare intr-o tara ca a noastra, unde criteriul primordial de alegere este pretul)

Am inteles ca uneori (noi nu am avut ocazia) poti gasi, pe drumurile dintre sate (perfecte de altfel, o banda pe sens, o linie neagra afundata in verde daca te uiti de la distanta) carute cu lazi cu fructe si legume. Si atat. Cine doreste un kilogram de cartofi, cinci vinete si trei rosii, vine, isi cantareste, lasa banii acolo si pleaca linistit. Anyway, un loc ideal pentru o vacanta linistita. Si vara se lumineaza la 3:30 AM!

Copenhaga, Mica Venetie sau Amsterdamul Nordului. Superb, cea mai buna descriere probabil. Si cam scump: o bere este 10 euro in bar, 2,5-3 intr-un supermarket, un sadvis este in jur de cinci euro, even more. O cafea la Mc este insa 1,3 euro. Moneda oficiala este coroana daneza, insa se accepta si euro, desi e cam greu cu matematica in unele locuri.

Copenhaga e matinala, nu se culca noaptea si daca ar face-o, s-ar trezi la 4 AM cand se lumineaza. Aproape toti stiu engleza, oamenii sunt foarte calzi, vorbesc cu oricine, rad si povestesc. Daca nu e vara, si e frig de iarna nordica, poti sa ai ocazia de a vedea o ambulanta speciala al carei unic rol este sa umble pe strazi si sa adune oameni care s-au imbatat si au cazut in zapada. Se pare ca se intampla frecvent sa gaseasca petrecareti care au fost uitati de amici si care au inghetat pana dimineata. Si era vorba de oameni normali, nu alcoolici, nu homeless ci oameni cu chef de distractie. Chestie caracteristica de altfel caracteristica in Nord – cel putin din ce am avut ocazia sa vad.

La final de an scolar, in iunie-iulie, tinerii care au absolvit liceul sau facultatea, vin pentru doua saptamani in Capitala pentru a sarbatori pe strazi absolvirea. Au sepcute de marinari albe, difera doar stemele institutiilor de invatamant absolvite; beau, danseaza, canta si se plimba in camioane impodobite cu flori asemanatoare carelor alegorice. Si am inteles ca pe 22-23-24 iunie, cu ocazia celei mai lungi zile din an, este o sarbatoare generala in tot orasul.

Biciclete cat cuprinde, cladiri construite in urma cu cateva sute de ani, canale cu case colorate pe margine si da, pentru cititoarele catallin.ro, danezi care arata bine. Nu stiu cat de bine, caci urmaream danezele. Pot spune insa cu siguranta ca lipseste cu desavarsire stilul pitzi. Ne-am intalnit totusi, in ultima seara, cu trei surori cu fuste colorate, le-am intrebat cum de au ajuns tocmai pana acolo si ne-am facut poze cu ele. Ziceau ca o duc bine…

Si cum pozele fac cat o mie de cuvinte…

Credit foto: Catalin Lupoaie.

Bucuresti – Amsterdam – Copenhaga, retur Copenhaga – Amsterdam – Bucuresti, 23/27 iulie (escale de aprox: 1.5 ore) = 1.243 de lei. Operated by KLM Royal Dutch Airlines.