catallin

Se facea asa intr-o dimineata… Sau poate nu era dimineata desi eram cam obosit. Poate era amiaza, parca imi era foame. Desi aveam si o stare de greata, deci putea la fel de bine sa fie dupa-amiaza. Si daca tot ne gandim, eram si un pic saturat si dornic sa vad pe cineva, deci putea sa fie seara. Dar faceam deja mai multe lucruri, eram energic si cu chef de revolutie, asa ca probabil era dimineata.

Deci se facea asa intr-o dimineata. Si cum statea catallin.ro linistit cu ale sale a vazut-o. Nu, nu era ea, dar era o reprezentanta a sexului frumos. Desigur. Desigur ca era in fuga, alerga sa prinda un telefon care suna. Era o fata obisnuita – spun aceasta pentru a nu fi acuzat de atractii pur carnale. Desigur ca aceasta a simtit fiind intrerupt din ale sale.

Aproximativ 1,70 – 1,75. Inaltimea adica, deci obisnuita. Greutatea inspre 60 – 65 de kilograme. Deci obisnuita, nu vorbim de un 90 – 60 – 90. Si a inceput catallin.ro sa se gandeasca. “De ce? De ce ea? Ce are special, e o femeie normala, frumoasa insa unii ar spune ca nu in mod deosebit. De ce?”

Si s-a gandit, si s-a gandit, cam cinci minute asa – dar cinci minute inseamna enorm! – si formele ei voluptoase si de ce si se implinea al patrulea minut, tic-tac, voluptos, tic-tac, de ce, tic-tac si l-a lovit! Era atat de simplu! “De ce o grasa?!” spunea o voce rautacioasa din zona si raspunsul a venit imediat. Era atat de simplu. “Daca ea are ce sa manance, o sa am si eu. Fiindca … imi inspira siguranta zilei de maine…”

Da, a trecut un an… Cel de mai sus a fost cel mai vizibil efect al crizei asupra lui catallin.ro. Si cateva sute de lei in minus din pricina deprecierii leului. Si … Ati sesizat? S-a dus un an ! (primul ?!). Nu, nici eu nu am anticipat criza. Stiam ca va veni dar nu am putut anticipa efectele sale. Cum puteam sa anticipez acum un an ca peste cateva luni ma voi uita cu dorinta la respectiva domnisoara?

In rest, nu stiu cat a schimbat criza viata lui catallin.ro in contextul in care viata pe Calea Victoriei se suprapune aproape cu criza. Si era normal sa i se schimbe cheltuielile in totalitate. Si sa traiasca mai mult si mai intens ziua si noapte, deci mai mult offline, deci mai putin blog. Nu i-a pierit cheful insa de ceva vreme are si multe activitati cotidiene.

Unii din amicii sai au salariile mai mici, altii nu le mai au, din pacate, deloc. El … e bucuros ca are o relatie complexa bazata pe mercantilism cu o banca (austriaca, desigur), relatie care se exprima insa in lei. Macar atat. Probabil acum, dupa un an de criza, nu ar mai fi inceput-o. Sau ar fi.

Important e ca s-a dus un an si am supravietuit aproape toti – bine, mai putin cateva persoane de la France Telecom. Si … da, inca o mai vad pe respectiva fata si … Hai sa spunem ca am impresia ca inca nu s-a terminat criza.