catallin

- am ajuns. pe drum am intalnit o tanti de la curatenie, se grabea. nu avea nici matura, nici tomberon. mai incolo erau doi jandarmi, mari si fiecare avea o agenda. trei copii beti, un nene care a fugit in directia opusa, un nene cu o canadiana neagra si rosu la fata, grabit, si la 20 de metri in spatele sau, o femeie – copia omului cu canadiana neagra. dupa colt, un domn isi parca masina. catallin, in total 11 oameni in centru Capitalei, intr-o dimineata timpurie de sfarsit de octombrie. putini?

- ador apasarea. e frig ca-n cavou (nu, nu e o formula cliseu, dar sa nu intram in povestiri fara rost) dar imi place. imi place apasarea mainilor inclestate de oboseala, imi place cafeaua rece si grea, ador sunetul amintirilor. si imi place frigul

- refuz sa … ma uitam ca am scris mai rar. in minte e mereu ceva, doar ca… as putea pune zilnic minim 3-5 chestii semi-smart, azi radeam de nesimtii aia de la GM si Chrysler care cer pomana de la Guvernul SUA vreo 10 miliarde de dolari ca sa… fuzioneze doar. adica pup-pup, vezi sa nu termini inaintea mea. banii. inca doua chestii funny si m-am scos. not

- noapte, cladire de birouri. sentimentul e superb, stingi luminile de jur imprejur, iti lasi tie trei neoane. te duci la baie. nu mai e hartie igienica. e noapte. te duci la cea alaturata – nu, nu la domnisoare. acolo e si hartie igienica si un tantar enorm pe care vrei sa-l arzi cu bricheta. nu reusesti. te gandesti la resemnarea spalatului pe maini cu apa calda. care curge rece. sistemult de incalzire e oprit, tie oricum iti ard ochii, palmele si fata. luminile din spatiile comune se sting ceea ce e bine: nu iti mai dai seama daca esti obosit sau pur si simplu nu vezi. oricum, intre tine si zid nu va fi nimic pe termen lung. let’s hope it was just ONE night stand

- e 5:59. inca doua randuri si va las dragilor. va doresc de pe acum o zi frumoasa

- oare e frumos in Baia Mare? oricum nu o sa o vad, n-are cladiri de birouri

- e 6:00. si in Lisabona e vesnic primavara