catallin

Mc Romana: loc de intalnire pentru cei cu motoare de viteza si paradisul cocalarilor care o ard doua ore cu un cartof. Totusi, unitatea cu cele mai mari vanzari. Plaza Romania: concursul national de dartz cu cutite. Castigatorii: cele 13 milioane de persoane care viziteaza anual mall-ul, daca sunt cuminti, se pricopsesc cu un concediu sau scutire, ceva acolo – in perioada asta nu ma mai pot gandi la altceva, degeaba, nu iese nimic.

Ce fac cele 13 milioane de persoane? (medie de ~36.000/zi). Mai un cartof, mai un tricoas, o camasa de la Zara de Craciun, un film, supermarketul si se aduna intr-un final, un pic de aici, un pic de acolo… Concurenta zero in zona, d-abia la anul vine Cotroceni Park…

Investitie sigura deci, chiar daca vizitatorii/cumparatorii nu sunt la fel de minunati precum un ceh – dezbat intr-o alta noapte calduroasa daca nebunia romanului latin de a cheltui in prostie e mai buna sau nu decat chibzuinta unui ceh care castiga insa mult mai bine.

Mai punem in oala cu ingrediente si parcarile pline ochi de la fiecare deschidere de parc de retail in care e Carrefour (spre exemplu, Arad si Pitesti in acest an), mall-urile aglomerate in primele saptamani dupa inaugurare si existenta multor resurse financiare pe plan mondial care aveau nevoie de directii de investitii (adica posibili cumparatori pentru mall-ul tau, inca din faza de constructie), si gata: ne facem mall!

Cum Bucurestiul este plin, provincia a fost noua tinta (sau chiar prima pentru unii dezvoltatori). In graba, au cumparat terenuri, sa prinda o pozitie cat mai buna si sa fie printre primii care se apuca de el. Mai apoi, au avut probabil un mic moment de pierzanie cand au vazut cat de aproape este proiectul concurentei (in Arad, AFI Palace vs Atrium Center si Armonia, deja inaugurat, versus West Gate).

Unii au venit si au vorbit. Au anuntat, conferinte, filmulete de prezentare, anunturi grandioase cu retele de mall-uri in toata tara, o revolutie a shopping-ului. Daca stai si te uiti printre anunturile oficiale, vezi concurenta, vezi ca terenurile omului nu sunt prea bine pozitionate, vezi ca nu prea se apuca de constructie pana nu are deja o buna parte din el inchiriat, afli off the record contracte de inchiriere deja semnate si vezi cum unul se distanteaza deja de altul… Si tot asa.

In fine, nu intru in chestii specifice mai mult presei economice sau domeniului ci povestim doar una din intamplarile mele preferate cu dezvoltatorul meu preferat de mall-uri: Mivan. Conferinta in toamna, anunturi, lumini, papa bun – nu am mancat, cred ca era buna, pareau veseli unii, mall-uri frumoase la TV. Obtin un interviu in februarie, cand nimeni nu se gandea la renuntari sau faliment. Intreb totusi de unele piete specifice din tara.

Din pacate, seful dezvoltatorului nu a dorit sa fie inregistrat. ‘Ok… Asta este, ma bucur ca am putut sa ne intalnim, nu ma bucur ca nu pot sa inregistrez, dar… Sunteti un dezvoltator strain, nu aveti obiceiuri autohtone, ma bucur ca ne-am intalnit’, imi zic eu constructiv in mintea mea. In timpul discutiei, dezvoltatorul zice ca a renuntat la proiectul sau din Arad, argumentand prin competitia puternica. Ceea ce era drept, deja urma sa se inaugureze un centru comercial in curand, constructia altor trei incepuse sau urma sa inceapa in curand.

Vin fericit in redactie, imi pregatesc calm subiectul in urmatoarele doua saptamani, urma sa fie prioritizat sus si imi zic sa astept si un trip la Arad unde Atrium urma sa inceapa constructia mall-ului sau. Sa vad la fata locului cum arata strada cu cinci centre comerciale. Acolo, mai de la cineva, mai de la altcineva, se aude fata de intreg grupul prezent ca Mivan ar fi renuntat la proiectul sau.

Evident ca au sunat telefoanele incepand cu a doua zi. Primele reactii: inca ne gandim. Sun si eu, cu inima-n gat, dupa vreo trei zile si le aduc aminte ca noi doi am vorbit totusi asta si mie mi s-a zis ca renunta. Damn: « nu ai inteles bine, am zis ca inca ne gandim ». Au mai urmat cateva telefoane, aceeasi reactie, batai de cap, alte telefoane, nu imi venea sa cred… Am scris ca inca se gandesc, asa se face presa ca la carte. Daca as fi avut reportofonul…

Mivan inaugureaza anul acesta Liberty Center (pe la Trafic Greu in Bucuresti) si Tiago Oradea. Parerea mea? Pentru cei doi cititori din Arad, stiu ca ii am, relax : pe cel din Arad nu il vor inaugura niciodata (doar doar sa vina cu un super concept diferit sau sa accepte sa amortizeze investitia nu in sapte ani ci in 13-15). Mai intreb din cand in cand : « inca ne gandim ». Mult succes va doresc.