Papaya, merdenele si alte corcoduse
Tocmai am terminat de mancat o merdenea si ma gandeam ca nu imi place papaya. De fapt nici nu stiu sigur ce este, probabil un fruct tropical, am sa caut dupa ce scriu. Dar sunt sigur ca nu e bun, pe principiul « ce nu cunosc nu e bun de mancat » (de fapt n-am nicio problema cu mancarurile necunoscute 
).
Nu imi place nici Papaya, agentia care a facut spotul asta genial. Ok, am incercat sa gasesc o legatura intre conceptul campaniei si produsul promovat si in imaginatia mea bolnava am reusit, dar tot un dezastru ramane.
In schimb, cred ca am de gand sa imi iau un credit, sa imi mai deschid un cont, orice. Pe langa faptul ca sunt portocalii – cum sa nu apreciezi o banca portocalie ?!, au ales si o agentie care a facut ceva atat de simplu si… Great and really hapi ! Sunt cele mai noi din campania care dureaza de ceva ani si acestea doua ruleaza in UK. Am aflat de la o prietena offline care salasluieste pe meleaguri britanice.
8 comments
8 Comments so far
Leave a reply
E foarte simplu si happy, cumva in genul unui ad care a luat parca silver la Cannes (sau bronz? Nu mai stiu exact)..si cu soundtrack-ul The Boy Least Likely to – Be Gentle With Me normal ca suna si may happy. Doar ca in peisaj in Marea Britanie e deja cam comun, daca ajungi sa le vezi si pe celelalte.
E foarte simplu si happy pentru ca spre deosebire de noi, aia nu stau cateva ore pe zi in fata televizorului. Iar cand vor sa li se vanda ceva prin cutiuta magica, se gandesc pragmatic ca au nevoie de o lume minunata in care copiii lor sa o duca bine.
Astfel, pentru ei nu se creeaza adevarate capodopere cinematografice si umoristice cu multa agitatie, zgomot, culoare si clipoceli, atat de necesare pentru excitarea procesorul transpirat al admiratorilor lui Dan Negru. Acolo, oamenii creativi fac filme sau scriu carti si lasa reclamele sau publicitatea pe seama celor care stiu sa vanda.
Sau poate ma insel. Dar din curiozitate m-am uitat mult la televizor pe unde m-am plimbat ca sa vad ce ii atrage pe altii. Iar in Berlin aveam peste 600 de posturi de studiat si comparat cu locul in care lucrez eu. Bine, vreo 250 erau cu fete goale, dar si asta e o tendinta de … luat in seama. Am inteles ca SOV chiar o face.
Alex,
Si am stat vreo trei saptamani, si comunicarea prin afise, au multe de genul.
Eu incerc sa ma uit la reclame in tari straine, dar nu imi iese. In Franta am facut-o, mi se par toate ca fiind facute pentru copii, gen “Salut domnule castor!!”
Bai, ai facut poze la camera de hotel? poate pornim un proiect gen pitzipoanca dar cu camere de hotel. si mai ales, sper ca ai pozat macar 69 din posturile alea
dragul mieu, av corse ca in Franta ti se pareau toate spoturile pentru copii:NU VORBESTI FRANCEZA!
stimata mea doamna,
sunteti rautacioasa si aparati o natiune (exceptionala de altfel) care transmite o un mesaj de genul “linistea este obligatorie in camin dupa ora 22:00″ prin desene lipite pe pereti cu animale in jungla si cu tigri care sforaie zgomotos sau bat in tobe, celelalte animale enervandu-se….
si da, nu sunt atat de bun ca dumnevoastra intr-ale francezei, de fapt nu o stapanesc pe deplin, ce sa o mai lungim
inteleg insa desenele, de unde rezulta ca mesajele respective(atentie, cele de mai sus erau adresate unor studenti straini care ar trebui sa stie bine de tot franceza, daca nu o stiu, statul lor da burse aiurea…) sunt si pe intelesul celor mai ca mine asa… apropo, doriti un inorog vesel care sa va promoveze un serviciu de internet banking? 
) v-ar cuceri, sunt sigur: “charlieee, come use my account, charlieee” 
)
stimate domn,
Nu sunt rautacioasa, sunt realista. Nu v-am zis ca nu stiti romana, v-am spus ca nu aveti habar de limba franceza. Deloc. Nu-i vorba ca nu stiti ca mine, ci nu stiti. Si nu vad care e problema/drama/rusinea/rautatea. Nu aveti decat sa ma jigniti si pe mine si sa imi spuneti ca nu stiu chineza. Am sa plang!
Bun. Desenele de care vorbiti nu sunt spoturi publicitare, ci afise in camine de studenti.E la mintea tigrisorilor din ele ca e aaaaaalta treaba.
Echivalentele lor in caminele din Romania, care m-au onorat cu peretii cativa ani, sunt :”Ba, taceti, lua-v-ar, face-v-as, pune-v-as s.a.m.d”. Asa ca prefer tigrisorii cu tobe in fata boilor cu injuraturi.
Bun si asta. Cum am stabilit ca afisele din camine nu sunt spoturi publicitare, avem ca rezuntanta ideea ca glumita cu inorogul e cam ca nuca, respectiv cornul de inorog, in perete.Dar cum face referire la Charlie, e happy, deci funny.:)
stimata doamna,
Ar trebui sa dormiti, in primul rand, este tarziu, ce naiba… second of all, eu am spus ca procesul de comunicare este… foarte simplificat in Franta, cel putin din ce am experimentat eu. Indiferent ca vorbim despre comunicare oficiala sau publicitate. Si daca dvs imi aratati un afis in camin autohton, de genul celui descris mai sus, realizat si pus de catre autoritati, atunci este alceva. Dvs vorbiti insa de colegi de palier care au un marker si un surplus de plictiseala. o mare diferenta, ar trebui sa o sesizati.
third, va rog, culcati-va, e tarziu, ce naiba… si mai ales, deviati de la mesajul initial, portocaliu, hapi, credit! simple, right?
stimate domn
si dvs ce faceti la ora asta, daca imi permiteti?
nu stiu de ce e asa de greu…cand nu intelegi, normal ca e comunicarea e simplificata…oui, non, c’est tout
uf, pe bune…